Antibioticele – un tratament depasit ?

Au ajuns antibioticele sǎ fie un tratament depǎşit? Sunt prescrise ȋn exces de medici şi folosite pe cont propriu de populaţie astfel ȋncât au devenit aproape inutile ȋn tratarea anumitor boli? Sunt ȋntrebǎri pe care tot mai mulţi specialişti le pun.

Antibioticele sunt motivul pentru care multe boli nu ȋţi pun viaţa ȋn pericol, multe operaţii sunt posibile şi multe tratamente pentru cancer sunt permise. Dar dacǎ tendinţele actuale continuǎ – antibioticele nu mai reuşesc sǎ trateze bolile pentru care sunt create – doctorii vor prescrie noi şi noi medicamente iar vechile pastile pe care ştiai cǎ le poţi lua ȋn anumite cazuri nu vor mai exista.

Organizaţia Mondialǎ de Sǎnǎtate a emis mai multe avertisemente legate de faptul cǎ „medicina modernǎ”, aşa cum o cunoaştem noi, va avea un sfârşit probabil ȋn urmǎtorul deceniu. Bacteriile au devenit tot mai rezistente la tratamente şi cel mai probabil, ȋn viitor,  o simplǎ operaţie de apendicitǎ va pune viaţa pacienţilor ȋn pericol, fiindcǎ antibioticele nu vor reuşi sǎ elimine riscul infecţiilor cu bacterii.

Cum funcţioneazǎ antibioticele?

Antibioticele distrug bacteriile din organism fǎrǎ sǎ afecteze ȋnsǎ celulele sǎnǎtoase din corpul nostru. Sunt vitale pentru a trata nenumǎrate boli şi pentru a preveni complicaţiile dacǎ ai suferit o operaţie sau o boalǎ mai gravǎ. Nu toate antibioticele trateazǎ aceleaşi boli, de aceea medicul va prescrie un anume antibiotic ȋn funcţie de tipul bacteriei care ȋţi afecteazǎ sǎnǎtatea. Ceea ce nu ştiu multe persoane este faptul cǎ antibioticele nu au efect asupra virusurilor, ci doar asupra bacteriilor; de aceea trebuie recomandate doar dupǎ analize medicale şi prescripţia doctorului.

De ce existǎ riscul sǎ devinǎ inutile antibioticele?

In primul rând, prea mulţi doctori prescriu prea multe antibiotice şi prea mulţi oameni iau tratamente cu antibiotice pe cont propriu.

Un tratament dureazǎ de obicei 7-10 zile, dar de multe ori pacienţii renunţǎ sǎ mai ia  tratament dupǎ a patra sau a cincea zi, când ȋncep sǎ se simtǎ mai bine. Bacteriile ȋnsǎ nu sunt distruse complet la jumǎtatea perioadei de tratament şi de aceea, la o ȋmbolnǎvire ulterioarǎ cu aceeaşi bacterie, antibioticul administrat prima oarǎ nu mai are efect. Pacienţii trebuie sǎ respecte astfel prescripţia medicului chiar dacǎ se simt mai bine.

In al doilea rând, faptul cǎ transportul internaţional a evoluat şi tot mai mulţi oameni cǎlǎtoresc, duce mai uşor la rǎspândirea bacteriilor dintr-o zonǎ geograficǎ ȋn alta; de aceea unele bacterii afecteazǎ mai puternic populaţia sensibilǎ genetic la anumite tipuri de bacterii.

In al treilea rând, faptul cǎ noi consumǎm carne, ouǎ şi lapte ale animalelor  tratate cu antibiotice, are din nou un efect negativ asupra organismelor noastre, ducând implicit la o creştere a rezistenţei bacteriilor la anumite tratamente.

Acestea sunt doar câteva motive pentru care riscul de a muri de pneumonie ȋntr-un spital au crescut de la 20-30% la 40-60% ȋn ultimii ani. In plus, au apǎrut tot mai multe bacterii rezistente chiar şi la cele mai puternice antibiotice.

Putem gǎsi o soluţie nouǎ de ȋnlocuire a antibioticelor?

Orice soluţie nouǎ pe care ar putea sǎ o identifice companiile farmaceutice va fi o soluţie mai scumpǎ, cu un timp de cercetare mai lung, cu perioade de producţie mai mari şi acelaşi risc de supra-prescriere. In consecinţǎ, analizând costurile, nu va fi avantajos pentru nicio companie farmaceuticǎ sǎ aloce mai mulţi bani acestui proces. Ingrijorarea este ȋnsǎ aceea cǎ din cauza rezistenţei ridicate a bacteriilor, ȋn viitorul apropiat, vor fi imposibil de realizat anumite intervenţii chirugicale.

Mǎsuri necesare pentru a deveni un pacient responsabil

Pentru a preveni riscul de a dobândi boli rezistente la antibiotice, sunt câteva mǎsuri pe care le poţi respecta pentru a creşte eficacitatea medicamentelor.

Respectǎ prescripţia medicului

Chiar dacǎ te simţi mai bine dupǎ primele zile de tratament, respectǎ prescripţia medicului şi urmeazǎ tratamentul pentru numǎrul de zile recomandat, ȋn dozele prescrise dar şi la ore exacte. Cele mai multe bacterii sunt distruse ȋn primele zile dar bacteriile cu adevǎrat rezistente sunt eliminate din organism abia la finalul tratamentului.  In acest mod, la un alt tratament cu aceleaşi antibiotice, bacteriile nu vor deveni rezistente.

Nu lua tratamente fǎrǎ o recomandare medicalǎ.

Deşi poţi avea aceeaşi boalǎ şi ai ȋn sertar o veche reţetǎ medicalǎ, nu ȋnseamnǎ cǎ trebuie sǎ urmezi acelaşi tratament. Bacteriile evolueazǎ, boala se poate manifesta diferit şi atunci dozele nu mai sunt aceleaşi sau pur şi simplu simptomele sunt la fel dar bacteria care le provoacǎ este alta.  Dacǎ iei un tratament necorespunzǎtor (de exemplu, pentru o banala raceala sau gripa) , rişti ca tratamentul respectiv sǎ nu mai trateze boala pentru care a fost creat.

Urmeazǎ recomandǎrile medicului tǎu

Pe lângǎ tratamentul medical, vei primi deseori recomandǎri suplimentare (tratament naturist) -  sǎ bei mai multe lichide, sǎ mǎnânci alimente bogate ȋn vitamina C, sǎ te odihneşti, etc. Alteori, de exemplu ȋn cazul gripei, vei primi doar recomandarea de a te odihni, de a bea ceaiuri şi de a urma o alimentaţie bogatǎ ȋn vitamine. Urmeazǎ de fiecare datǎ aceste recomandǎri şi nu adǎuga antibioticele ȋn tratamentul tǎu doar pentru cǎ vrei sǎ te vindeci mai repede sau pentru cǎ aşa crezi cǎ este mai bine. In plus, ia medicamentele aşa cum ţi se recomandǎ – la anumite ore, dupǎ sau ȋnainte de masǎ, ȋn combinaţie cu alte pastile care protejeazǎ de exemplu flora intestinalǎ.

Igiena este la fel de importantǎ precum tratamentul

Igiena este importantǎ fiindcǎ ajutǎ nu doar la o vindecare mai rapidǎ dar  şi la eliminarea riscului de complicaţii. Spǎlarea mâinilor, schimbarea prosoapelor, aruncarea şerveţelelor folosite, strǎnutul ȋn batistǎ, dezinfectarea suprafeţelor  - toate sunt metode prin care ne putem feri de boli sau putem sǎ evitǎm rǎspândirea lor.