Alimentatia raw-vegan, principii de baza
Alimentatia de tip raw-vegan cucereste pe zi ce trece tot mai multe persoane dornice sa traiasca sanatos. Multitudinea efectelor pozitive asupra sanatatii si necesitatea unei alternative la mancarea industriala plina de chimicale par sa fie motivele pentru care multe persoane aleg sa schimbe mesele bogate in carne pe acelea cu alge, germeni si alte vegetale.
Ce inseamna dieta raw-vegan
Pornind de la ideea ca prin procesare termica se pierd din enzimele si nutrientii din fructe si legume, dieta raw-vegan respecta intru totul acest principiu. Cine adopta aceasta alimentatie observa imbunatatiri asupra starii de sanatate chiar si in cazul acelor persoane care au deja o suferinta fizica.
Reuseste sa previna diabetul, sa elimine neplacerile cauzate de la nivelul colonului (colon iritabil) si stomacului, ajuta digestia, previne luarea in greutate, detoxifica organismul de toxinele care se acumuleaza atat de pe urma meselor nesanatoase, dar si din mediu. Avantajele sunt nenumarate.
Alimentatia raw-vegan intinde o mana de ajutor persoanelor care se confrunta cu acnee. Acneea se acutizeaza in urma consumului de dulciuri, zaharuri, bauturi de tip cola (carbohidrati rafinati) sau in urma meselor bogate in grasimi. Astfel meniurile raw food furnizeaza un „cocktail” de vitamine, minerale si alti nutrienti esentiali bunei funcționari a organismului. Acesta este revigorat, nivelul de energie creste si scade riscul de boli grave, cum este cancerul. Corpul se detoxifica si asta se vede prin toti porii.
Pentru necunoscatori s-ar parea ca exista similaritati intre regimul de tip vegan si cel de tip raw-vegan. Singura asemanarea pleaca de la faptul ca ambele tipuri de regimuri alimentare exclud mesele care au la baza produse animaliere (carne, oua, lapte, peste, vita, diverse alte lactate etc). Difernta majora este aceea ca regimul vegan are la baza meniuri obtinute prin diverse metode de gatire, in timp ce regimul raw-vegan presupune mese nepregatite termic (fara fierbere la aburi, fara calire, fara pregatire pe gratar sau la cuptor).
Produsele de origine vegetala sunt fie macerate, fie servite sub forma de snack-uri, supe proaspete de fructe sau legume, piure, creme, sosuri obtinute în blender etc. Baza alimentatiei de tip raw food este reprezentata de fructe si legume. La acestea se adauga cerealele atat de importante. Se consuma fructe si legume atat proaspete cat si deshidratate (de exemplu, rosiile se pot deshidrata la soare, alte fructe sau legume se deshidrateaza intr-o masina speciala).
Meniurile pot fi completate de fulgi de cereale, cereale integrale (mei, hrisca, ovaz, orz, grau, secara etc), faina de cereale, germeni de cereale ce pot fi hidratati peste noapte ( de exemplu, germeni de grau, germeni de iarba etc), la acestea adaugandu-se nuci, seminte, alune, migdale, fistic, plante cu frunze verzi, condimente, lastari, alge etc.
Trebuie precizat ca mierea nu este acceptata in cadrul acestui tip de alimentatie, se poate consuma in schimb extract de stevie. Ceaiurile se obtin in urma macerarii, se pot servi in schimb ca si lichide sanatoase lapte de migdale, apa plata, suc de fructe, suc de legume sau chiar supe proaspete (de exemplu gazpacho).
Carnea din meniurile obisnuite este inlocuita in alimentatia raw-vegan cu germeni, legume, seminte, nuci care au multe proteine. Painea este inlocuita cu cerealele servite in diverse moduri (germeni, fulgi de cereale, faina de cereale aceasta se poate adauga in bauturi proteice).
Veganistii sunt in genere persoane cu o sanatate buna, cu un tonus bun, asta si pentru ca in acest regim nu se consuma alcool si nu se fumeaza.
Mancarea raw food pentru mamici
Mamicile care au nascut de curand pot intampina multe probleme la acest capitol. Pe primul loc sta timpul indelungat pentru prepararea unor meniuri, dar si faptul ca mesele trebuie gandite de asa maniera incat sa fie echilibrate in nutrienti, lucru deloc usor pentru o proaspat mamica, fiindca isi petrece majoritatea timpului alaturi de bebelus.
Se stie ca adeptii alimentatiei de tip raw-vegan au carente de uleiuri esentiale, acizi grasi, de vitamina D, de vitamina B12, de zinc. Si atunci se ajunge la concluzia ca alimentatia raw-vegan este mai degraba un stil de viata, o filosofie alimentara despre cum sunt gandite si gatite mesele.
Mamicile care totusi sunt dispuse sa isi schimbe alimentatia trebuie sa stie ca acest lucru le-ar putea dauna sanatatii.. Mama care nu a mai adoptat un astfel de regim nu isi poate permite o astfel de schimbare brusca in alimentatie dupa nastere. Daca totusi doreste, se recomanda sa consulte un doctor. In cazul in care mamica a trecut deja pe un regim raw-vegan, este indicat sa se ia suplimente de minerale si vitamine (calciu, acid folic, vitamina C, fier, vitamina D, B12 etc).
Mamicile mai trebuie sa stie ca lipsa lactatelor din meniu poate duce in timp la osteoporoza si fracturi osoase. Tot pentru aparitia osteoporozei este de vina si carenta de vitamina D. Iar iminenta pierderii de vitamina B 12 este foarte mare daca se trece pe un regim raw-vegan, in acest caz se vor vor administra suplimente nutritive. Vitamina B12 este foarte importanta pentru prevenirea anemiei si a afectiunilor nervoase.
Daca mamica isi doreste o alta abordare a stilului de viata, poate introduce in meniu mai multe mese bogate in vegetale, sa se imprieteneasca cu germenii care aduc organismului foarte multe proteine, cu sucurile din legume, piureurile sau cremele de fructe si legume. Mai tarziu, cand mama nu mai alapteaza si deci alimentatia ei nu afecteaza sanatatea copilului, aceasta poate sa implementeze mai multe reguli din alimentatia raw-vegan, observand mai apoi daca organismul ii permite si ii place.
Comentarii legate de Alimentatia raw-vegan, principii de baza