Preeclampsia in sarcina

Ce este preeclampsia?

Preeclampsia este o complicaţie a sarcinii care cauzează hipertensiune arterială, afectarea rinichilor şi alte probleme care pot afecta bebelusul. Aceasta afecţiune pune în pericol viaţa şi  afectează aproximativ 6%-10% dintre femeile gravide din Romania.

Preeclampsia poate sa nu cauzeze niciun simptom, dar este, în continuare, foarte periculoasă pentru tine şi bebeluşul tău, chiar dacă te simţi bine. Medicul îţi va examina starea de sănătate la fiecare vizită prenatală, prin luarea tensiunii arteriale, şi, dacă este mare, va solicita o testare a urinii.

Preeclampsia se dezvoltă cel mai frecvent în timpul ultimului trimestru de sarcina, dar se poate întâmpla oricând, în a doua jumătate a sarcinii, în timpul travaliului, sau chiar până la şase săptămâni după naştere. Poate deveni severă foarte rapid sau poate progresa încet. Lăsată netratată, poate duce la probleme de sănătate periculoase, pentru tine şi bebeluşul tău, cum ar fi sindromul HELLP şi eclampsia.

• Cum poate preeclampsia sa afecteze gravida si bebelusul?
• Simptomele preeclampsiei
• Cum este diagnosticată preeclampsia?
• Ce este sindromul HELLP?
• Ce este eclampsia?
• Ce cauzează preeclampsia?
• Factori de risc ai preeclampsiei
• Care este tratamentul pentru preeclampsie?
• Cum este tratată preeclampsia severa?
• Ce se întâmplă dacă dezvolţi preeclampsie în timpul naşterii sau după?
• Cum pot preveni preeclampsia?

Cum poate preeclampsia sa afecteze gravida si bebelusul?

Majoritatea femeilor care suferă de preeclampsie dezvoltă această condiţie aproape de data preconizată a naşterii şi sunt bine cu o îngrijire corespunzătoare. Dar cu cât dezvolţi mai devreme această condiţie, şi cu cât este mai severă, cu atât sunt mai mari riscurile pentru tine şi bebeluşul tău deoarece preeclampsia creşte întotdeauna riscul unor complicaţii grave.

Preeclampsia severă poate afecta multe organe şi poate cauza probleme grave sau chiar pune viaţa în pericol. Acesta este motivul pentru care unele femei ar putea fi nevoite să nască mai devreme în cazul în care condiţia lor este severă sau se înrăutăţeşte.

Aceasta afectiune specifica sarcinii cauzează îngustarea vaselor de sânge, ceea ce duce la o tensiune arterială crescută şi un flux sanguin redus care poate afecta organele din corp, inclusiv ficatul, rinichii şi creierul. Aceste modificări pot determina vasele mici de sânge să aiba scurgeri, ceea ce duce la umflături (edem) iar, la nivelul rinichilor, proteinele din sânge se varsă în urină. Este normal să ai o cantitate mică de proteine în urină, dar mai mult decât un pic poate semnala o problemă.

Când fluxul sanguin scade la nivelul uterului, îi poate provoca probleme bebeluşului, cum ar fi o dezvoltare slabă, un nivel scăzut de lichid amniotic şi Placenta Abruptio (când placenta se separă de peretele uterin). În plus, un bebeluş poate suferi efectele prematurităţii dacă este necesară naşterea înainte de termen pentru a proteja sănătatea mamei şi a preveni decesul bebeluşului la naştere.

Simptomele preeclampsiei

Preeclampsia nu produce întotdeauna simptome vizibile, în special în stadiile incipiente, iar simptomele pot varia de la femeie la femeie. Unele simptome ale preeclampsiei, cum ar fi umflături, greaţa, şi cresterea in greutate in timpul sarcinii, pot părea ca semne normale legate de sarcina, deci este important să fii conştientă de eventualele situatii riscante.

Umflăturile neobişnuite sunt cele mai frecvente, aşa că adresează-te medicului tău dacă:

• Observi umflarea feţei şi o imflare în jurul ochilor
• Ai mai mult decât o uşoară umflare a mâinilor
• Ai o umflare bruscă sau excesivă a picioarelor sau a gleznelor
• Iei mai mult de 4 kilograme într-o săptămână (De cele mai multe ori din cauza retenţiei de apă.)

Important: Nu toate femeile cu preeclampsie au o umflare evidentă sau o creştere dramatică în greutate, şi nu toate femeile cu umflare sau creştere rapidă în greutate au preeclampsie.

Sună-ţi imediat medicul dacă ai oricare dintre aceste semne de avertizare pentru preeclampsie severă:

• Dureri de cap severe sau persistente
• Modificări ale vederii, inclusiv vedere dublă, vedere înceţoşată, puncte sau lumini strălucitoare, sensibilitate la lumină, sau pierderea temporară a vederii
• Dureri intense sau sensibilitate la nivelul abdomenului superior
• Greaţă şi vărsături (în al doilea sau al treilea trimestru)
• Respiraţie dificilă

Cum este diagnosticată preeclampsia?

Medicul tău îţi va verifica tensiunea arterială şi va analiza rezultatele testului de urina. Vei obţine un diagnostic de preeclampsie dacă tensiunea arterială este ridicată şi ai proteine în urină. Chiar dacă nu ai proteine în urină, o valoare ridicată a tensiunii arteriale poate determina medicul să ceară mai multe teste de laborator.

Tensiune arterială ridicată

Tensiunea arterială este considerată ridicată dacă ai o valoare sistolică de 140 sau mai mare (numărul mare) sau o valoare diastolică de 90 sau mai mare (numărul minim). Deoarece presiunea arterială poate fluctua în timpul zilei, vei avea nevoie de mai mult de un test pentru a confirma că este constant ridicată.

Proteine în urină

Medicul tău va solicita testarea unui eşantion de urină pentru proteine. Dacă acest screening iniţial arată că există proteine în urină, ţi se poate cere să-ţi colectezi toată urina timp de 24 de ore, pentru a putea fi testată în tot acest timp. Acesta este cel mai exact test pentru proteine. Un rezultat de 300 de miligrame de proteine, într-o probă de urină, de 24 de ore, este un semn al preeclampsiei.

Raportul proteine-creatinină

Un alt test de urină pentru preeclampsie se numeşte raportul proteine-creatinină. (Creatinina este un produs rezidual pe care rinichii trebuie să-l elimine.)

Acest test utilizează un eşantion aleatoriu, deci este mai uşor de făcut decât testul de urină de 24 de ore şi uneori este dat ca înlocuitor. Dacă rezultatul testului privind raportul proteine-creatinină este de cel puţin 0.3 miligrame pe decilitru (mg/dl) ar putea fi un semn de preeclampsie.

Ce este sindromul HELLP?

Unele femei cu preeclampsie dezvoltă o afecţiune, care pune viaţa în pericol, numită sindromul HELLP. HELLP înseamnă:

• Hemoliza - distrugerea celulelor roşii din sânge
• Valori crescute ale enzimelor hepatice
• Trombocite scăzute, celule sangvine necesare pentru coagulare

Sindromul HELLP se poate întâmpla înainte de naştere sau postpartum şi adaga un risc suplimentar sarcinii si nasterii.  Odată ce dezvolţi preeclampsie, sângele tău va fi testat periodic pentru semne ale sindromului HELLP.

Ce este eclampsia?

În situaţii rare, preeclampsia poate duce la convulsii, o afecţiune numită eclampsie. Eclampsia îţi poate pune viaţa în pericol, dar şi bebeluşului tău.

Convulsiile pot fi precedate de simptome precum:

• Dureri de cap severe sau persistente
• Modificări ale vederii, inclusiv vedere înceţoşată, vedere cu pete, sau sensibilitate la lumină
• Confuzie mentală
• Dureri abdominale superioare intense

Cu toate acestea, uneori convulsiile apar fără avertisment, astfel încât vei putea primi medicamente anticonvulsivante cu suflat de magneziu înainte şi după nastere.

Ce cauzează preeclampsia?

Experţii sunt de părere că preeclampsia este cauzată de un flux sanguin redus către placentă şi că multe cazuri încep de fapt la începutul sarcinii, cu mult înainte ca orice simptome să devină evidente. Acest lucru se poate întâmpla dacă placenta nu reuşeşte să se implanteze corespunzător în mucoasa uterului, iar arterele din zona respectivă nu se dilată aşa cum ar trebui, ceea ce înseamnă că mai puţin sânge ajunge la placentă. Condiţii precum hipertensiunea cronică şi diabetul zaharat pot determina, de asemenea, scăderea fluxului sanguin către placentă.

Există, de asemenea, dovezi că modificările fluxului de sânge către placentă declanşează eliberare de niveluri ridicate a unor anumite proteine placentare în sângele tău. Aceasta poate declanşa un lanţ complex de reacţii care include:

• Vase de sânge îngustate (care determină hipertensiune arterială)
• Deteriorarea pereţilor vaselor (care determină umflare şi proteine în urină)
• Volum redus de sânge
• Modificări ale coagulării sângelui

De ce se întâmplă acest lucru cu unele femei şi nu cu altele nu este pe deplin înţeles şi probabil că nu există doar o singură cauza. Genetica, nutriţia, anumite boli, modul în care sistemul imunitar reacţionează la sarcina, dar şi alţi factori pot juca un rol in declansarea preeclampsiei.

Factori de risc ai preeclampsiei

Este mai frecventă apariţia preeclampsiei în timpul primei sarcini. Cu toate acestea, odată ce ai avut preeclampsie, este mai probabil să o dezvolţi din nou în sarcinile ulterioare.

Cu cât este mai severă condiţia şi cu cât apare mai devreme, cu atât riscul este mai mare. Deci, dacă ai avut preeclampsie severă, care a început înainte de 29 de săptămâni de sarcină, şansa ta de a o avea din nou poate fi de aproape 40% sau chiar mai mare. Alţi factori de risc includ:

• Un istoric familial de preeclampsie
• Obezitate (Ai un indice de masă corporală de 30 sau mai mare)
• Sarcină multiplă (gemeni sau mai mulţi)
• Vârstă mai mică de 20 de ani sau peste 35 de ani
• Fertilizare in vitro (FIV)

Anumite condiţii medicale pot duce la aparitia preeclampsiei, printre care:

• Hipertensiune arterială cronică sau hipertensiune gestaţională
• Anumite tulburări de coagulare a sângelui, cum ar fi trombofilia sau sindromul antifosfolipidic
• Diabetul sau boala renală
• Boli autoimune, cum ar fi lupus

Dacă eşti expusă riscului de preeclampsie, medicul tău te poate programa frecvent la vizite prenatale in al treilea trimestru de sarcina pentru a te monitoriza îndeaproape.

Care este tratamentul pentru preeclampsie?

Tratamentul pentru preeclampsie depinde de cât de gravă este, de perioada sarcinii, dar şi de cum se descurcă bebeluşul tău. Vei fi probabil internată pentru o evaluare iniţială – şi posibil pentru restul sarcinii.

Pentru a afla cât de gravă este starea ta, medicul îţi va verifica tensiunea arterială, va cere testarea urinei, va efectua o serie de teste de sânge, va solicita un numar mai mare de ecografii pentru a vedea creşterea bebeluşului tău, eventual va cere un profil biofizic şi un test nonstres pentru a vedea cum se dezvolta bebeluşul tău.

Dacă ai preeclampsie şi eşti în 37 de săptămâni sau mai mult, probabil că îţi va fi indusă naşterea, mai ales dacă începe dilatarea colului uterin. (Cand este necesara cezariana va decide medicul care poate analiza daca tu sau bebeluşul tău nu veti putea tolera travaliul.)

Dacă nu eşti încă în 37 de săptămâni, starea ta pare stabilă, iar bebeluşul tău este în stare bună, probabil că nu va trebui să naşti imediat. S-ar putea să rămâi în spital pentru a putea fi monitorizată. Sau poţi să rămâi acasă unde ar trebui să-ţi monitorizezi tensiunea arterială.

Majoritatea medicilor îţi recomandă să-ţi restricţionezi activităţile fizice deoarece tensiunea arterială va fi în general mai mică atunci când te afli în repaus. Totuşi un repaus total la pat creşte riscul de formare ale cheagurilor de sânge şi nu este recomandat.

Nu există nicio dietă specială dar regulile generale privind alimentatia in timpul sarcinii se aplica. Dacă eşti în general cea responsabilă în casă, cu cumpărăturile şi gătitul, va trebui să-i predai aceste sarcini partenerului tău sau să obţii ajutor din partea familiei şi a prietenilor în perioada sarcinii.

Indiferent dacă eşti acasă sau în spital, tu şi bebeluşul tău veţi fi monitorizaţi îndeaproape pentru tot restul sarcinii. Dacă eşti acasă, asta înseamnă că vei veni să te întâlneşti cu medicul pentru verificări frecvente ale tensiunii arteriale şi teste de urină (şi eventual teste de sânge), precum şi ecografii periodice şi teste nonstres. De asemenea, medicul tău îţi poate solicita să numeri de câte ori se mişcă bebeluşul într-o anumită perioadă de timp (numărarea mişcărilor fetale).

Dacă, în orice moment, simptomele tale indică faptul că starea ta se înrăutăţeşte sau că bebeluşul tău nu se dezvoltă bine, vei fi internată în spital şi probabil că va trebui să naşti. Nu este neobişnuit ca preeclampsia să devină mai severă, în timpul naşterii, aşa că vei fi monitorizată foarte atent de-a lungul naşterii.

Cum este tratată preeclampsia severa?

Dacă eşti diagnosticată cu preeclampsie severa, va trebui să-ţi petreci restul sarcinii în spital. Un medic experimentat este recomandat pentru a avea grija de tine pe parcursul sarcinii. Vei primi medicamente pentru a-ţi scădea tensiunea arterială dacă este extrem de mare, precum şi suflat de magneziu intravenos pentru a preveni convulsiile.

Dacă eşti în 34 de săptămâni sau mai mult, ţi se va induce naşterea sau, în anumite situaţii, vei naşte prin cezariană. Dacă nu eşti încă în 34 de săptămâni, poţi primi corticosteroizi pentru a ajuta la dezvoltarea mai rapidă a plămânilor bebeluşului. Dacă nu naşti imediat, atât tu, cât şi bebeluşul tău, trebuie sa fiti monitorizaţi foarte atent.

Ţi se va induce naşterea sau vei naşte prin cezariană la primul semn că preeclampsia se înrăutăţeşte sau că bebeluşul tău nu se dezvoltă corespunzator, indiferent în ce perioadă de sarcină eşti.

Ce se întâmplă dacă dezvolţi preeclampsie în timpul naşterii sau după?

Dacă dezvolţi preeclampsie, în timpul travaliului sau după, vei fi monitorizată îndeaproape. În funcţie de situaţia ta, ţi se poate administra suflat de magneziu pentru a preveni convulsiile şi medicamente şi pentru a reduce tensiunea arterială.

După naştere, vei rămâne sub supraveghere strictă, timp de câteva zile, pentru a menţine verificarea tensiunii arteriale şi pentru a urmări alte semne de complicaţii. Cele mai multe femei, în special cele cu preeclampsie mai puţin severă, vor vedea că tensiunea arterială începe să scadă într-o zi sau două. În cazurile severe, poate rămâne ridicată mai mult timp.

Dacă tensiunea arterială rămâne ridicată, probabil ţi se va administra suflat de magneziu intravenous, pentru cel puţin 24 de ore, după naştere, pentru a preveni convulsiile. Uneori, cazurile de preeclampsie, eclampsie şi sindromul HELLP se dezvoltă după naştere, de obicei în primele 48 de ore sau până la patru săptămâni după naştere.

Vei avea probabil o verificare a tensiunii arteriale, după o săptămână de la externarea din spital, dar dacă începi să observi orice simptome de preeclampsie sau HELLP, cum ar fi o durere severă de cap, o durere înaltă în abdomen, sau modificări ale vederii, contactează imediat medicul pentru asistenţă medicală.

Cum pot preveni preeclampsia?

Nimeni nu ştie sigur dacă este posibil să previi preeclampsia, dar există multe cercetări care se fac la momentul actual.

Tratamentul cu doze mici de aspirină ar fi o solutie de a preveni, dar intreaba medicul inainte de a lua aspirina. Nu lua niciodată aspirină, în timpul sarcinii, cu excepţia cazului în care medicul tău a recomandat acest lucru. 

În afara de asta, cel mai bun lucru pe care îl poţi face este să ai o îngrijire prenatală bună şi să te prezinţi la toate vizitele prenatale. La fiecare întâlnire, medicul tău îţi va verifica tensiunea arterială şi va cere testarea urinei pentru proteine. De asemenea, este important să cunoşti semnele de avertizare ale preeclampsiei, astfel încât să îţi poţi alerta medicul şi să începi tratamentul cât mai curând posibil.

Citeste si despre Dureri in sarcina sau despre Infecţii ale tractului urinar în timpul sarcinii