Infertilitatea – cauze şi metode de evaluare

Infertilitatea are diverse cauze si poate fi evaluata in mai multe moduri. Se defineşte prin incapacitatea cuplului de a concepe un copil după un an de încercări. In România, 1 din 6 cupluri de confruntă cu probleme în conceperea unui copil.

Deşi termenul de 1 an pare îndelungat pentru partenerii care îşi doresc un copil, perioada respectivă nu trebuie considerată un ultimatum. Sunt cupluri care reuşesc să conceapă spontan şi după cele 12 luni şi nu au neapărat nevoie de tratamente de fertilitate.

Din punct de vedere statistic, infertilitatea la femei are aceeaşi frecvenţă precum cea manifestată în cazul bărbaţilor. Uneori, cei doi parteneri au probleme de fertilitate pe care le descoperă în urma analizelor.

Infertilitatea trebuie tratată de parteneri precum o boală pentru care există tratament. Cele mai multe cupluri se tem de această consecinţă a analizelor însă omit să analizeze posibilităţile de tratament. Infertilitatea se poate vindeca şi cuplurile au şansa de a concepe un copil chiar dacă trebuie să apeleze la tratamente în acest scop.

Cu cât acceptăm mai repede ideea şi privim cu realism situaţia, cu atât avem şanse mai mari de reuşită!

Care sunt cauzele infertilităţii?

Infertilitatea poate să apară atât la bărbaţi cât şi la femei, sau uneori chiar la ambii parteneri. Cauzele infertilitatii pot fi atât de natură fizică dar şi emoţională sau legate de stilul de viaţă din perioada de preconceptie sau conceptie.

In cazul femeilor, cele mai întâlnite cauze sunt:

• menstruatie neregulata
• obstructia trompelor uterine
• sindromul ovarelor polichistice
• endometrioza

Alte cauze de natură medicală sau psihică sunt:

Probleme hormonale : dereglări hormonale la nivelul hipotalamusului (care produce hormonul luteinizant – LH - si hormonul de stimulare foliculară – FSH - necesari pentru ovulaţie); insuficienţa de progesteron; hiper sau hipo activitate tiroidiană.

Probleme uterine şi genitale: anomalii de poziţionare a uterului, fibrom, leziuni ale peretelui uterin, infecţii ale trompelor uterine, sarcină ectopică, anexită cronică, malformatii ale cervixului, cervicită, polipi, chisturi ovariene, tulburări de ovulaţie, infectii sau alte boli ovariene.

Probleme de natură sexuală sau chirurgicală: dispareunia (durerea în cazul actului sexual), vaginismul, vaginita, tricomonaza, avorturi frecvente, injecţii de contracepţie sau tratamente anticoncepţionale, dispozitive intrauterine, operaţii la nivelul sistemului reproductiv, menopauza.

Probleme emoţionale şi legate de stilul de viaţă: stres psihic constant, supraponderabilitatea, anorexia, bulimia, excesele alimentare, sedentarismul, boli transmisibile sexual, consum de alcool sau droguri, fumatul. ( Afla aici cum poti creste fertilitatea prin metode naturiste.)

Alte cauze pot fi: chimioterapia, incompatibilitatea de Rh a partenerilor, tulburări de coagulare a sângelui, epilepsia, hipertensiune arterială, diabet, lupus, etc.

In cazul bărbaţilor, cele mai întâlnite cauze sunt:

• anomalii cromozomiale ( de ex sindrom Klinefelter)
• fibroză chistică
• microdeletiile cromozomului Y

Alte cauze de natură medicală sunt: afectiuni endocrine nontesticulare, varicocel, ejaculare retrogradă, defecte anatomice de penis.

Care sunt metodele de evaluare care duc la diagnosticul de infertilitate?

Dacă după un an de încercări, un cuplu nu reuşeşte să conceapă spontan un copil, poate alege să facă analize medicale pentru a identifica dacă sunt probleme de natură medicală. Evaluarea stării de sănătate în vederea conceperii unui copil se face atât pentru femeie cât şi pentru partener.

Spermograma, în cazul bărbaţilor, este analiza care evaluează anumite caracteristici ale spermei – calitatea spermatozoizilor, concentraţia lor, motilitatea şi capacitatea lor de a fecunda ovulul precum şi alti indicatori. Recoltarea se face de obicei în laborator şi analiza are loc la cel mult o oră după recoltare. In urma spermogramei se stabileşte şi diagnosticul, fiind astfel identificată cauza infertilităţii.

Spermocultura este tot o analiză a spermei ce are ca scop identificarea bacteriilor sau microbilor care afectează spermatozoizii şi care duce la stabilirea unui diagnostic şi a tratamentului aferent.

In cazul femeilor, analizele medicale necesare pentru diagnosticarea infertilităţii sunt mai complexe şi au în vedere atât aspecte de natură medicală dar şi istoricul familial.

Se analizează în primul rând calendarul menstrual - ciclurile menstruale (frecvenţa, durata, regularitatea ciclurilor) şi ovulatia, dar si istoricul medical pacientei şi mamei sale. Apoi au loc analize medicale precum:

• Teste de secreţie vaginală ( pentru a identifica infecţii, bacterii, boli sexuale)
• Teste hormonale (LH, FSH, TSH, etc)
• Teste serologice (HIV, Hepatita, etc)
• Analize uzuale (hemoleucograma,  grupa de sange si Rh, glicemia, transaminaze, uree, sumar de urina)
• Ecografia transvaginală care permite observarea prezenţei foliculilor ovarieni, a poziţiei uterului şi trompelor uterine precum şi alte detalii anatomice.

Infertilitatea poate fi deci diagnosticată şi în urma rezultatelor medicale se poate lua o decizie privind tratamentul adecvat. Uneori, simpla medicamentaţie ajută la creşterea fertilităţii şi conceperea unui copil pe cale spontană, alteori sunt necesare fertilizările in vitro sau alte soluţii asemănătoare.

Important este să identificăm mai întâi cauza pentru a trata problema.