Febra la copii - ghid util

Febra este un subiect atât de discutat de mămici încât inevitabil naşte multe întrebări şi controverse.De cele mai multe ori mămicile intră în panică atunci când copiii au febră şi nu ştiu cum şi când să intervină sau când să considere un caz de urgenţă medicală. Acest ghid îşi propune să pregătească la nivel teoretic mămicile în situaţia când copiii au febră, dar nu înlocuieşte consultul medical. In cazul copiilor, recomandăm consultarea unui medic pediatru!

• Ce este febra?
• Cum se măsoară corect febra în cazul copiilor?
• Când trebuie să intervenim pentru a scădea febra şi în ce mod?
• Care este tratamentul pentru scaderea febrei?
• Ce facem în caz de convulsii febrile?

Ce este febra?

Febra este o creştere a temperaturii corporale peste limita normală, adică peste limita de 37°C care înseamnă temperatura bazală a corpului. Uneori, temperatura bazală poate să difere de la un individ la altul, fiind mai scăzută sau mai crescută decât cea etalon.

Hipotalamusul este partea din creier care se ocupa cu reglarea temperaturii corpului, acţionând asemeni unui termostat. Atunci când corpul se supraîncălzeşte, hipotalamusul începe procesul complex de scădere a temperaturii înspre limita normală: sunt stimulate glandele sudoripare şi organismul transpiră, la nivelul pielii se produce vasodilataţia. Când coprul se răceşte, dimpotrivă, hipotalamusul va acţiona în sensul conservării căldurii: vasoconstricţia la nivelul pielii (se face pielea de găină), inhibarea transpiraţiei, apariţia frisoanelor care au ca scop generarea de căldură, accelerarea metabolismului celular.

Contrar percepţiei generale că febra este o boală, de fapt febra reprezintă un răspuns al sistemului imunitar al organismului care încearcă să neutralizeze un virus sau o bacterie. Astfel, atunci când un agent patogen ajunge în organism şi determină o reacţie a sistemului imunitar ce duce la dereglarea termostatului (nu toţi agenţii patogeni au acest efect), corpul va reacţiona pentru a atinge noua temperatură mai ridicată (stabilită in mod eronat în urma efectelor patogene). De aceea, copiii au starea de frisoane, vasoconstricţie şi puls ridicat deşi temperatura corpului a crescut peste limita de 37°C.

Atâta timp cât nu eliminăm factorul care a dereglat termostatul ( hipotalamusul), acesta va acţiona pentru a duce temperatura corpului la noul nivel, chiar dacă acesta este mai ridicat, de ex: 39°C.

Cum se măsoară corect febra în cazul copiilor?

Pentru a determina corect dacă un copil are sau nu febră, trebuie să ţinem cont de modul ales pentru a măsura temperatura. Cea mai corectă măsurătoare poate fi obţinută prin varianta intra-rectală, fiindcă în acest caz nu există niciun factor de mediu care să influenţeze temperatura înregistrată de termometru. Si masurătoarea la nivel bucal este mai precisă, dar de cele mai multe ori copiii nu stau suficient de liniştiţi în cazul acestei metode.

Temperatura măsurată la nivelul axilei este de obicei mai mică decăt cea măsurată intra-rectal cu ~0.5°C. Practic, atunci când termometrul indică 38°C axial, va arăta 38.5°C dacă măsurăm intra-rectal.

In funcţie de gradul creşterii temperaturii, există mai multe stări:

• Subfebrilă: 37°C - 38°C
• Febrilă moderată: 38°C - 39°C
• Ridicată: 39°C - 41°C
• Hiperpirexie: 41°C - 42°C

Hiperpirexia este întotdeauna o urgenţă medicală, în acest caz mergeţi imediat cu copilul la spital sau sunaţi la 112.

Când trebuie să intervenim pentru a scădea febra şi în ce mod?

In primul rând, acest articol nu îşi propune să înlocuiască un control medical! Doar un medic poate spune care este cea mai bună metodă de intervenţie în cazul copilului tău, de aceea consideră aceste sfaturi doar o sursă de informare, nu o metodă de tratament. Recomandăm o consultaţie medicală în cazul copiilor sau bebeluşilor!

Febra este un fenomen normal pentru corpul uman şi este o metodă de a lupta contra agenţilor patogeni din organism. Febra este însă şi un subiect controversat în rândul mămicilor, dar şi al medicilor!

Acceptarea febrei ca metodă naturală de luptă împotriva virusurilor sau bacteriilor este periculoasă dacă luăm în calcul toate bolile posibile ce au ca simptom febra. Pe de altă parte, intervenţia imediată cu medicamente care inhibă febra poate permite uneori agenţilor patogeni să atace organismul şi să se multiplice.

Aşadar, sunt situaţii când febra poate avea o contribuţie pozitivă, insa doar dacă nu depăşeşte starea febrilă moderată, mai precis de 38.5°C (măsurat intra-rectal). Sunt însă şi cazuri când poate fi un factor negativ, de exemplu când duce la delir, convulsii febrile sau survine ca urmare a unei infecţii mult mai grave în organism.

Temperatura crescută are efecte directe asupra organismului, chiar dacă ea creşte cu un singur grad peste limita normală: nevoia suplimentară de oxigen, energie şi hidratare. Pentru copiii care au un istoric medical de crize convulsive sau au afecţiuni cerebrale, pulmonare sau cardiace, febra trebuie ţinută sub control încă de la început. In cazul copiiilor fără un astfel de istoric medical, dacă febra este mică sau moderată, se poate aştepta intervenţia cu medicamente antipiretice şi monitoriza copilul pentru a observa dacă mai creşte temperatura.

La copii, febra produce deshidratare şi poate duce la convulsii, stare de inconştienţă, de aceea se recomandă menţinerea ei sub nivelul de 38.5°C – 38.9°C (tocmai pentru a evita riscul apariţiei convulsiilor febrile).

Trebuie deci luate în considerare toate aspectele de mai sus atunci când avem dubii dacă trebuie sau nu să intervenim pentru a scădea febra, dar şi în ce condiţii este necesară intervenţia cu medicamente.

Cum scădem febra?

Febra poate fi scăzută prin răcirea corpului sau prin administrarea de medicamente antitermice (ibuprofen, paracetamol). Mai jos vom descrie cele două scheme.

Dacă nu s-a depăşit pragul de 38.5°C atunci febra se poate reduce astfel:

• Dezbrăcarea copilului până la bluziţa de corp şi chiloţei sau doar body (pentru bebeluşi).
• Invelirea membrelor (mâinilor şi picioarelor) cu prosoape umede călduţe (nu reci). Nu se vor pune prosoape pe frunte, cap, spate, piept sau abdomen, ci doar pe membre.
• O baie călduţă poate avea un efect rapid de scădere a temperaturii dar nu trebuie să dureze mai mult de 10 minute.
• Nu se folosesc şosete umezite cu oţet sau spirt (chiar dacă este o practică des întâlnită şi recomandată mai ales de bunici) fiindcă irită pielea.

Dacă s-a depăşit pragul de 38.5°C atunci se poate interveni cu medicamente antitermice pe baza de paracetamol si ibuprofen, dar se adiminstreaza doza recomandata pe prospect conform greutatii corporale / varstei la distanta de 8 ore. In schema alaturată observaţi modul de administrare. Dacă de ex aţi administrat prima oară paracetamol, următoare doză de paracetamol o puteţi oferi abia peste 8 ore. Dacă între timp febra nu scade, se intervine cu ibuprofen, dar la diferenţă de 4 ore de prima doză de paracetamol. Dacă nici după 3 administrări alternative (paracetamol, ibrupofen, paracetamol) , febra nu scade, se continuă cu ibrupofen la diferenţă de 8 ore de la administrarea lui.

Deshidratarea este o consecinţă de asemenea nefastă a febrei. Se estimează că se pierd aprox. 200 ml de apă pe metru pătrat la fiecare grad Celsius peste 38 grade. Copiii trebuie încurajaţi să bea lichide, fără cafeină (atenţie la variantele de ice-tea din comerţ care o conţin, sau alte ceaiuri la pliculeţe), deoarece aceasta creşte eliminarea apei prin urină. Apa nu este întotdeauna recomandată, ea nu conţine suficienţi electroliţi care să-i înlocuiască pe cei pierduţi. Sunt recomandate supele clare (de pui, de ex.), soluţii de rehidratare orală disponibile la farmacie.

Citeste despre Aportul de lichide necesar in cazul copiilor mici

Ce facem în situaţia unor convulsii febrile?

Convulsiile febrile sunt declanşate de febră ridicată şi necesită mersul la urgenţă  sau consultul medical acasă. Deşi un episod de convulsii poate genera panică mai ales în randul mămicilor cu bebeluşi mai mici sau care nu s-au mai confruntat cu febră, acestea sunt inofensive pentru copii.

Convulsiile durează mai puţin de 5 minute şi se manifestă prin:

• Spasme musculare la nivelul mâinilor şi picioarelor
• Pierdere de conştienţă
• Pierderea controlului sfincterului anal şi urinar
• Modificări ale poziţiei ochilor

Pe parcursul lor trebuie să supraveghem copilul şi să ne asigurăm ca poate să respire şi să îl protejăm să nu se lovească. Nu îi introducem în guriţă medicamente sau apă! Imediat după un astfel de episod, copilul se va simţi foarte obosit şi cel mai probabil va adormi. Nu trebuie trezit, este normal.

De reţinut că orice stare de febră are la bază o cauză care trebuie investigată. Febra este un simptom şi chiar dacă poate fi ameliorată, important este să tratezi cauza!

Sper că acest articol te-a ajutat să înţelegi mai bine ce poţi face în cazul în care copilul are febră. Dacă îţi este util, recomandă-l şi altor mămici.

Citeste si despre Bolile copilariei