Despre reusita si motivatie
Ce credeti despre reusita si motivatie?
Nu lăsa pe mâine ce poți face astăzi! Că bine zice proverbul. Mi se întâmplă frecvent să am idei, să-mi propun să fac anumite lucruri, să mă entuziasmez nespus, dar să nu mă apuc niciodată concret de ele, sau mai rău, să le încep, dar să nu le termin. Ei bine, e cam nepotrivit.
Este precum o carte. Dacă te-ai apucat de ea, indiferent că îți place sau nu, du-o până la capăt, nu o abandona pentru o alta pentru că orice poveste sau cuvânt poate contribui la temelia culturii pe care ți-o însușești.
Curățenia de zi cu zi. Te-apuci în forță de ea și total hotărâtă să fie una generală, dar la sfârșit cu un praf șters timid și o gresie zoită. Și de ce a rămas așa? Pentru că a sunat telefonul și era una dintre prietene care avea ceva să-ți povestească. Un ceva pentru care trebuia să stai locului relaxată și să nu mai faci nimic altceva. Și îți promiți solemn că mâine cu siguranță o să lucească toate. Da, da, vezi să nu!
Dar ce spuneți de mâncare? Ehei și aici același tralala. Azi ai vrea să gătești trei super feluri de mâncare cu care să-i dai gata pe ai tăi, însă la apusul soarelui, când ziua e pe sfârșite, tu n-ai gătit nimic, pentru că, nu-i așa, era prea cald de stat în bucătărie și mai ales pentru că și-așa e vară și mai bine mâncăm niște cartofi prăjiți cu salată.
Ai coșul din baie plin de rufe, le-ai scos, le-ai sortat și ai văzut că s-au făcut așa cam de trei mașini. Albe, colorate și sensibile. Și spui că azi vei termina cu toate și vor fi și călcate. Clar că nu! Deja după ce întinzi prima mână, parcă descoperi că ai altceva mult mai interesant de făcut. Însă, cel mai rău este atunci când vezi că nu mai ai anumite lucruri și știi că ai nevoie de ele.
Lasă că mâine când mă duc în oraș am să cumpăr acetonă să-mi șterg unghiile. Și totuși mâine seară când ieși în oraș cu prietenele tale acestea te întreabă de ce ai încă pe unghii oja de acum o săptămână.
Dacă până acum am făcut referire la lucrurile mărunte de zi cu zi, mai departe aș vrea să mă raportez la lucruri cu adevărat importante, care la un moment dat, au influențat bunul mers al vieții subsemnatei.
Deși când eram mai mică m-am apucat să urmez un curs de jurnalism, nu l-am finalizat nici acum. Pur și simplu acum părea un lucru de care trebui neapărat să mă țin, iar în secunda doi (nici chiar așa, să spunem la două zile după primul curs) am renunțat la a-l mai frecventa. Pur și simplu mi-am pierdut interesul. Curios lucru, deoarece motivare aveam.
Am urmat programul unei școli populare de artă la secția de canto, tocmai pentru că voiam foarte mult să cânt. M-am prezentat la foarte multe festivaluri, la tv și obținusem chiar și o sponsorizare pentru un album, ceea ce pentru un solist înseamnă foarte mult. Și totuși nu o să găsiți acest album pe piață pentru că nu s-a concretizat. Nici invitația unui ansamblu de a activa ca solistă acolo. Nimic nu mi s-a părut mai frumos și mulțumitor în momentele respective, însă tot așa cum a apărut, interesul a și plecat. Și nu, nu sunt cântăreață.
Întotdeauna am zis, pe când eram studentă în București, că voi merge la un adăpost pentru bătrâni sau la un orfelinat să fac voluntariat sau să donez hăinuțe și jucării pentru copii. Mă anunțase o colegă, iar când am aflat eram în stare să merg pe loc. N-am ajuns nici până în ziua de astăzi (am terminat deja și masterul).
Am zis că îmi voi lua atestatul de traducător, pentru care nu trebuie decât să trimit niște acte la minister, dar, deși eram foarte axată pe îndeplinirea acestei sarcini, trebuie să recunosc că plicul este și acum în sertarul biroului.
Iar acestea nu sunt decât o mică parte din multele exemple edificatoare pe care le-aș putea da. Unii ar putea comenta și ajunge la concluzia că este vorba de lene și dezinteres, dar eu contest aceste idei. Cred că pur și simplu, felul în care ne raportăm la fiecare dintre aceste evenimente din viața noastră și la anumite șanse sau acțiuni depinde foarte mult și de factori ca starea de spirit, un anumit echilibru și confort sau dimpotrivă lipsa acestora. Oricum ar fi, sunt sigură că multora dintre noi ni se întâmplă să nu ne ducem la capăt până și unele idei, darămite unele acțiuni.
 |
Autor: Nicole Arimanlian |
Anca Spânu 
Comentarii legate de Despre reusita si motivatie