Tulburarea maniaco-depresiva

Tulburarea maniaco-depresiva este o boala psihica si modul in care se manifesta poate afecta nu doar viata ta ci si viata de familie. Diagnosticarea acestei boli este extrem de importanta fiindca medicamentatia potrivita amelioreaza simptomele neplacute.

Tulburarea maniaco-depresiva (tulburarea bipolara) se manifesta prin schimbari bruste de stare: de la afectivitate si energie exagerata, la stari de nervozitate si depresie profunda. Starile periculoase ale bolii sunt numite manie (uneori hipomanie), uneori insotite de halucinatii.

Aceasta boala este de obicei mostenita genetic insa poate fi influentata si de stilul de viata. Persoanele abuzate in copilarie sau care au suferit anumite traume sunt predispuse sa dezvolte mai multe episoade de manie sau depresie.

Cum te simti cand ai tulburare maniaco-depresiva

Poti sa intelegi cum este sa suferi de o astfel de boala chiar din povestirea Elenei, o mamica diagnosticata cu tulburare bipolara II.

"Schimbarile bruste de stare erau observate de toti din jurul meu inca din adolescenta. Desi toate pareau sa aiba legatura cu personalitatea si caracterul meu, simteam ca ceva nu este in regula cu mine. Uneori simteam ca imi urasc parintii sau ca imi doresc sa dispar.

Am avut o copilarie trista, eram mereu singura, nu aveam prieteni si singura familie era mama mea. Cand am ajuns la facultate mi-am propus sa ies mai mult in evidenta. Starile de manie urmate de momente in care simteam o tristete profunda au inceput sa apara tot mai des. Cand eram fericita, aveam o energie incredibila, vorbeam in continuu, ma credeam atotputernica sau ca sunt vrajita si ma manifestam agresiv. Urmau apoi starile depresive, cand ma gandeam la suicid, la lucrurile pe care le regretam in viata, la amintiri dureroase.

Acest comportament era greu de suportat de catre oamenii din jur, de aceea am ajuns sa raman fara prieteni, iubit, serviciu. Intr-un final am decis sa merg la un psiholog si apoi la un psihiatru care mi-a pus diagnosticul.

Aflarea vestii ca sunt bolnava a fost o veste linistitoare pentru mine, fiindca am inteles intr-un final ca nu este vina mea. Comportamentul meu era de necontrolat pentru ca era rezultatul bolii. Acum, medicamentele ma ajuta sa tin sub control schimbarile bruste de stare. Cunoasterea bolii ii ajuta si pe cei din jurul meu sa inteleaga altfel pornirile mele. Alimentatia sanatoasa, sportul si concentrarea pe o viata echilibrata ma ajuta sa nu recidivez.

Sunt casatorita de trei ani, am un sot minunat care ma sprijina si intelege cum se manifesta boala si un bebelus dragalas pe care il iubesc enorm." (Elena, 34 ani)

Concluzia importanta este aceea ca poti avea o familie si o viata normal chiar daca suferi de tulburari maniaco-depresive. Respectand tratamentul, avand un echilibru familial si profesional, episoadele specifice acestei boli vor fi cu mult diminuate.

Daca simti ca treci brusc de la o stare de fericire exagerata, exuberanta, manie la o stare depresiva, de tristete profunda, sfatul meu este sa consulti un medic. Daca observi prietene care au acest comportament, nu este tarziu sa le oferi un ajutor!