Obiceiuri de Buna Vestire

Sunt destul de multe obiceiuri de Buna Vestire pe care romanii le respecta in ziua de 25 martie, ziua in care sarbatorim Blagovestenia.

Biserica sarbatoreste vestea buna a intruparii Mantuitorului, adusa Fecioarei Maria de Arhanghelul Gavril. In conformitate cu Evanghelia dupa Luca 1:26-38, Arhanghelul Gavriil ii apare Sfintei Fecioare Maria si ii spune ca va naste un fiu, chiar daca ea „nu a cunoscut barbat”. Aceasta zi este exact la noua luni inaintea Craciunului, fiind astfel aleasa ca sa indice ca Iisus Hristos a fost conceput intr-o perioadă de timp perfecta „din Duhul Sfant si din Fecioara Maria”.

Sarbatoarea Buna Vestire este numita in calendarul popular si Ziua Cucului.

Traditii si credinte din popor despre ziua de Buna Vestire

Legat de ziua de Buna Vestire (sau Buna-vestire), sunt mai multe credinte, obiceiuri si practici pe care romanii le-au transmis din generatie in generatie. Cele mai multe dintre ele sunt legate de "prezicerea" viitorului, a norocului, sau altor evenimente marcante. 

La sate, ziua Blagovesteniei este aceea cand se aude cucul cantand, el fiind cel care indica viitorul si aduce vesti despre persoanele dragi. Toti oamenii satului asteaptau sa auda cucul cantand insa era nevoie sa indeplineasca trei conditii: sa aiba banii la ei, sa nu fie flamazi si sa nu fie suparati. Cand il auzeau pentru prima oara cantand, atunci il intreabau, zicand:

"Cucule,
Puiucule!
Cati ani imi vei darui
Pana ce eu voi muri?"

Flacaii si fetele tinere adaugau:
"Cucule
Voinicule!
Cati ani imi vei da
Pan m-oi insura (marita)?

Fiecare cantat al cucului se numara ca insemnand un an.

In conceptia romanilor de la sat, cucul canta de la Buna Vestie pana la Sanziene sau San Petru, cand se ineaca cu orz si ramane fara cantat, prefacandu-se in uliu pana in anul urmator. Se mai crede ca asa cum este timpul de Buna Vestire, tot asa va fi de Paste.

Obiceiuri de Buna Vestire

In Bucovina, Blogovestenia este o sarbatoare tot atat de mare precum Pastele, fiindca fara existenta Buna-Vestirii nu ar mai exista nici Pastele. 

Unele femei din Bucovina fac in dimineata acestei zile foc in ograda inaintea usii si pun alaturi paine, sare si apa ca sa se incalzeasca, sa manance si sa bea apa ingerii. Painea si sarea o dau apoi de pomana celor nevoiasi. 

Cei mai multi romani din Bucovina cred ca vremea se schimba in bine incepand cu Buna Vestire, ca va fi mai cald si mai frumos.

Incepand cu Buna Vestire, femeile din Banat se duc in padure si aduc lemne pe care le pastreaza apoi pentru Joia cea Mare.

In Transilvania, in familiile care pastreaza traditia, in seara de dinaintea Bunei Vestiri sunt pregatiti clopotei, chibrituri si tamaie. In zori de zi, membrul familiei care se trezeste primul ia o oala cu jar, pune tamaie si tamaiaza de trei ori in jurul casei, dar si grajdurile animalelor. In timpul acesta face zgomot cu clopoteii legati la picior si cutreiera si livada, tamaind copacii pentru a da roade. 

O alta credinta foarte raspandita spune ca daca in aceasta zi oua vreo gaina, gasca sau rata, atunci ouale nu sunt bune de pus sub closca. Tot in aceasta zi se scot afara stupii , dar si animalele de prin grajduri, ca sa fie sanatoase tot anul.

In ziua de Buna Vestire, cei care muncesc se considera ca pacatuiesc, de aceea barbatii nu trebuie sa faca nimic, iar femeile trebuie sa respecte cu sfintenie aceasta zi. 

In ziua de Buna Vestire se obisnuieste sa se manance peste, pentru a fi sanatosi ca pestele in tot timpul anului. 

Citeste si despre Obiceiuri si traditii romanesti de Pasti