Tipuri de joaca si importanta lor in dezvoltarea copiilor

Un copil care se joaca nu este doar un copil fericit, ci si unul creativ si inteligent. Asadar, joaca este o “unealta” foarte importanta in dezvoltarea copiilor nostri. Parintii si educatorii deopotriva trebuie sa stie, insa, ca nu toate jocurile sunt la fel.

Tocmai de aceea, iata mai jos care sunt tipurile de joaca, in ce constau ele si cum influenteaza mai exact dezvoltarea celor mici.

1). Joaca inconstienta

Ti-ai surprins vreodata copilul studiind cu atentie un obiect sau incepand sa danseze imediat ce la televizor era melodia lui preferata? Aceste activitati cumva intamplatoare, pe care nu le-am incadra in jocurile clasice, reprezinta, de fapt, “joaca inconstienta”, dar atat de benefica celor mici.

Principalul avantaj este acela ca il ajuta pe copil sa descopere lumea, dar sa se descopere si pe el insusi. Astfal, cel mic afla ce ii place, ce il face fericit, ce obiecte i se par interesante, descopera miscari si mecanisme noi, asta in timp ce tu nu trebuie decat sa il asisti si sa ii inlesnesti cumva “misiunea” prin anumite jucarii utile acum: mingii de diferite texturi, obiecte in miniatura care le imita pe cele “reale”, zornaitoare etc.

2). Joaca “pe cont propriu”

Stim cu totii ce personalitati puternice pot avea copiii, asa ca acest tip de joaca nu ar trebui sa te surprinda sau sa te ingrijoreze! Ba chiar dimpotriva, avand in vedere ca joaca pe cont propriu il apropie mai mult pe copil de el insusi, dar si de natura. Tocmai de aici vin si avantajele: copilul se cunoaste mai mult pe el, afla despre importanta si puterea naturii, capata mai multa incredere in sine, se simte bine jucandu-se singur pentru ca mai apoi sa se poata manifesta si in colectivitate.

Fiecare copil manifesta acest tip de joaca diferit. Citirea unei carti interactive, colectionarea frunzelor de toamna din padure sau a unor pietre de forme si marimi ciudate, un pachet de carti cu informatii diverse si interesante – toate pot fi perfecte pentru un copil care descopera acum joaca pe cont propriu.

3). Joaca “de-a observatorul”

Uneori, copiii accepta sa stea in colectivitate, insa nu relationeaza efectiv cu ceilalti. Stau si ii observa pe ceilalti, le studiaza gesturile, modul de vorbire, jucariile din acel mediu etc. Chiar daca, pe moment, ai putea fi deranjat de aparenta inactivitate a copilului tau, trebuie sa stii ca acesta este modul lui de a invata cum sa faca anumite lucruri.

Joaca “de-a observatorul” se continua si acasa, in prezenta adultilor. Poate d-asta e atat de important exemplul pe care il dam copiilor nostri. Pentru ca ei privesc, inteleg si repeta anumite gesturi si comportamente.

Daca vrei sa dezvolti aceasta latura a copilului tau, ia-l cu tine oriunde te-ai duce si explica-i pas cu pas ceea ce faci fie ca e vorba despre gradinarit, gatit, fie ca ii spui in linii mari, evident, care sunt taskurile tale de la serviciu.

4). Joaca langa un alt copil

Dupa ce observa si cantaresc bine fiecare gest al partenerilor lor de joaca, copiii se implica si ei, dar la un nivel diferit. Iau jucariile din acel cadru, incep sa se joace cu ele, raman langa ceilalti copii, insa tot nu relationeaza foarte mult.

Asadar, se joaca langa alti copii, dar nu cu ei. Din nou, nu e cazul sa te ingrijorezi sau sa il fortezi sa socializeze. Asta se invata in timp si tocmai acesta este avantajul tipului de “joaca paralel”.  Copiii raman un timp in acest stadiu pana cand inteleg exact cum ar fi bine sa comunice, pana il cunosc putin pe celalalt copil si decid ca e timpul sa treaca la un alt nivel. Aici,insa, sunt de preferat jucariile care pot fi impartite pentru a elimina riscul unor accese de personalitate.

5). Joaca asociativa

Iata, a venit si timpul sa te bucuri ca cel mic se joaca cu ceilalti copii. E drept, in acest stadiu nu exista un scop comun, o prietenie sau o comunicare  prea stransa, dar tot e un pas important si necesar. In timpul jocurilor asociative copiii capata incredere in ei insisi, dar si fata de partenerii de joaca, invata ca pot fi utili si ca se pot juca frumos si in echipa.

De aceea, te poti transforma chiar tu in partenerul de joaca al copilului tau si puteti participa impreuna fie la “mici proiecte de arta”, “curatenia de dupa joaca” sau la jocuri lego care sa ii dezvolte perspicacitatea.

6). Joaca in care copilul coopereaza

Dupa toate etapele de mai sus, e timpul ca cel mic sa faca parte, intr-adevar, dintr-o echipa. Copiii se joaca cu un scop comun si relationeaza atat cat se poate la varsta respectiva, bineinteles. Interactiunea cu ceilalti, socializarea, comunicarea – toate au bazele in aceasta etapa si sunt importante atat in copilarie, cat si pentru dezvoltarea ulterioara  adultului de mai tarziu.

De aceea e bine sa supraveghezi din umbra acest tip de joaca pentru a vedea cum reactioneaza cel mic in unele situatii, pentru a-l incuraja sau sustrage, poate, unei colectivitati care nu ii este benefica. Parintii si educatorii au aici o importanta majora.

Se spune ca odata ce se poate juca in colectivitate, relationand cu ceilalti, copilul este pregatit si pentru scoala. In acest sens, reproducerea unei scenete, un joc de echipa, un dans – toate sunt potrivite pentru a stimula acest ultim stadiu de joaca.