Poezii de Craciun

O colectie de poezii de Craciun si iarna ce apartin atat unor autori celebri, dar si poezii transmise din generatie in generatie care au autori necunoscuti.

Copiii pot descoperi povestile magice ale sarbatorilor sau intamplarile haioase care se petrec in perioada Craciunului prin intermediul poeziei.

Vor exersa memoria, atentia si concentrarea, dar si imaginatia invatand versurile unor poezii pe care le admira.

In plus, daca aveti copii care merg la gradinita sau la scoala, au o sursa de inspiratie pentru a invata diverse poezii pentru serbari sau ore speciale cu tematica sarbatorilor.

Am cuprins in colectie mai multe poezii de Craciun pe care le puteti parcurge folosind meniul de la inceputul acestui articol.

Iarna - Vasile Alecsandri

Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă,
Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă;
Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi,
Răspândind fiori de gheaţă pe ai ţării umeri dalbi.

Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaţa ninge iară!
Cu o zale argintie se îmbracă mândra ţară;
Soarele rotund şi palid se prevede printre nori
Ca un vis de tinereţe printre anii trecători.

Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împrejur, în depărtare,
Ca fantasme albe plopii înşiraţi se pierd în zare,
Si pe-ntinderea pustie, fără urme, fără drum,
Se văd satele pierdute sub clăbucii albi de fum.

Dar ninsoarea încetează, norii fug, doritul soare
Străluceşte şi dezmiardă oceanul de ninsoare.
Iată-o sanie uşoară care trece peste văi...
În văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi.

Colindatorii - George Cosbuc

Cad fulgii mari, încet zburând
Şi-n casă arde focul,
Iar noi pe lângă mama stând,
De mult uitarăm jocul.
Demult şi patul ne-aşteptă,
Dar cine să se culce
Rugată, mama repeta
Cu glasul rar şi dulce

Cum sta pe paie-n frig Hristos
În ieslea cea săracă,
Şi boul cum sufla milos,
Căldură ca să-I facă,
Drăguţ un miel cum I-au adus
Păstorii de la stână
Şi îngeri albi cântau pe sus,
Cu flori de măr în mână.

Şi-auzi! Răsar cântări acum,
Frânturi dintr-o colindă,
Şi vin mereu, s-opresc în drum,
Se-aud acum în tindă -
Noi stăm cu ochii pironiţi
Şi fără de suflare:
Sunt îngerii din cer veniţi,
Cu Leroi, Domnul mare!

Ei cântă-nălţător şi rar
Cântări de biruinţă,
Apoi se întorc şi plâng amar
De-a Iudei necredinţă,
De spini, de-ostaşi, şi c-a murit…
Dar s-a deschis mormântul
Şi El acum e-n cer suit
Şi judecă pământul.

Şi până nu tăceau la prag,
Noi nu vorbeam niciunul -
Sărac ne-a fost, dar cald şi drag
În casă-ne Crăciunul.
Şi în târziu ne biruia
Pe vatra caldă somnul,
Şi-n vis vedeam tot flori de măr

Uite, vine Moş Crăciun - Otilia Cazimir

Prin nămeţi, în fapt de seară,
A plecat către oraş
Moş Crăciun c-un iepuraş
Înhămat la sănioară.

Drumurile-s troienite,
Noaptea vine, gerul creşte...
Cu urechile ciulite
Iepuraşul se grăbeşte.

Uite-o casă colo-n vale,
Cu ferestre luminate.
Moşul s-a oprit din cale,
Cu toiagu-n poartă bate:

- Bună seara, bună seara!
Iaca, vin cu sănioara
Şi cu daruri proaspete.
Bucuroşi de oaspete?

- Bucuroşi, bucuroşi,
Strigă glasuri de copii.
Moşule, de unde vii?
- Iaca, vin din moşi-strămoşi,
Încărcat cu jucării!

Noapte rece şi albastră.
Ies copiii la fereastră,
Să se uite cum coboară,
Prin troianul uriaş,
Moş Crăciun c-un iepuraş
Înhămat la sănioară.

A sosit Craciunul

A sosit Craciunul
O, ce bucurie,
Tu ne aduci Isuse
Har si veselie.
Ce frumos e bradul,
Ce frumos e tot
O ce bucurie,
Parca nu mai pot.

Noi avem hainute,
Calde si frumoase
Jucarii si paine,
Case calduroase
Dar atatia Doamne,
N-au nici foc nici case,
Nici maicuta buna
Nici hainuta groasa.

Noaptea de Craciun - Otilia Cazimir

Moş Crǎciun, în fapt de searǎ,
A pornit-o spre oraş
Şi la sania-i uşoarǎ
A-nhǎmat un iepuraş.
Drumurile-s troienite,
Noaptea vine, gerul creşte...
Cu urechile ciulite,
Iepuraşul se grǎbeşte.
Uite-o casǎ colo-n vale,
Cu ferestre luminate!
Moşul s-a oprit din cale,
Cu toiagu-n poartǎ bate:
Bunǎ seara! Bunǎ seara!
Iaca vin cu sǎnioara
Şi cu daruri proaspete.
Bucuroşi de oaspete?
Bucuroşi! Bucuroşi!
Strigǎ glasuri de copii.
Moşule de unde vii?
Iaca vin din moşi strǎmoşi
Încǎrcat cu jucǎrii!
Şi-am pornit la drum cu zorul
Sǎ vǎ spun cǎ-n noaptea asta
S-a nǎscut Mântuitorul!
Na şi ţie,
Na şi ţie,
Sǎ v-aducǎ bucurie!
Ỉnchinaţi-vǎ frumos
Domnului Iisus Cristos,
Care-n paza lui vǎ ţine…
Eu vǎ las de-acum cu bine,
Cǎ-i târziu şi sacu-i greu,
Şi mai sunt în drumul meu
Şi alte case cu copii.
Sǎ vǎ aibǎ-n pazǎ Domnul!
Moşul a pornit la drum.
Pe copii îi furǎ somnul
Şi prin somn, ei vǎd-acum
Cum tot suie şi coboarǎ,
Prin troianul uriaş,
Moş bǎtrân c-un iepuraş
Ỉnhǎmat la sǎnioarǎ…

Bradul - Vasile Alecsandri

Sus pe culme bradul verde
Sub zapada albicioasa
Pintre negura se perde
Ca o fantasma geroasa,
Si priveste cu-ntristare
Cum se plimba prin rastoace
Iarna pe un urs calare,
Iarna cu sapte cojoace.
El se scutura si zice:
„In zadar, tu, vrajitoare,
Aduci viforul pe-aice,
Aduci zile fara soare.
In zadar ingheti pamantul,
Ucizi florile si stupii
Si trimiti moartea cu vantul
Si trimiti foamea cu lupii.
In zadar a ta suflare
Apa-n rauri o incheaga,
Sterge urma pe cararev
Si de mine turturi leaga.
In zadar aduci cu tine
Corbul negru si pradalnic,
Si din codrii cu jivine
Faci sa iasa urlet jalnic.
In zadar, urgie cruda,
Lungesti noaptea-ntunecoasa
Si, razand de-a lumii truda,
Scurtezi ziua luminoasa.
In zadar imi pui povara
De zapada si de gheata.
Fie iarna, fie vara,
Eu pastrez a mea verdeata!"

Saniuta fuge

Saniuta fuge,
Nimeni n-o ajunge
Are dor de duca
Parca ar fi naluca
Toata ziua prin zapada
Vine lumea sa o vada
Saniuta e usoara,
Fuge parca zboara
Are talpi lucioase,
Varfurile-ntoarse,
Pod de scandurele
Sa tot stai pe ele
Toata ziua prin zapada
Vine lumea sa o vada
Saniuta e usoara fuge parca zboara
Peste hopuri sare
Ca pe zmeu calare
Hatul de-o sa-ti scape
Tranta e aproape
Toata ziua prin zapada
Vine lumea sa o vada
Sanïuta e usoara fuge parca zboara

Scrisoare - de Otilia Cazimir

Moş-Crăciun, toţi îmi spun
Că eşti darnic şi eşti bun.
 
Eu îţi scriu de mai-nainte
Că-s un bieţel cuminte,
 
Şi-ţi mai scriu, aşa, să ştii,
Că eu nu-ţi cer jucării,
Cum ţi-ar cere alţi copii –
Însă nu m-aş supăra
Dacă tot mi-ai da ceva!
 
Dacă vrei, dă-mi o plăcuţă,
Că mi-am spart-o pe cea veche,
Adă pentru pisicuţă,
Motocel roş la ureche.
 
Lui bunicu – o lulea –
C-a pierdut-o, sărăcuţu’…
Poate-aduci vreun os lui Cuţu?
Poate ai vreo acadea?
 
Lui Dănuţ cel mititel,
Care plânge-n copăiţă,
Să-i aduci un covrigel…
Noapte bună!
Niculiţă

Ninge! - de Otilia Cazimir

Ssst! Micuţa gerului,
Cu mânuţa îngheţată,
Bate-n poarta cerului
Şi întreabă supărată;
 
- Unde-s stelele de sus?
- Iaca, nu-s!
Vântul rău le-a scuturat
Şi le-mprăştie prin sat.
 
Uite una: s-a desprins
Dintr-o margine de nor
Şi coboară-ncetişor…
- Oare-a nins?
 
E un fulg şi-i cel dintâi
Şi aduce-n vânt, ninsoare,
Drumuri albe peste văi,
Râs curat în ochii tăi,
Sănioare,
Zurgălăi…

Bradulet, bradut dragut

Bradulet, bradut dragut,
Ninge peste tine
Haide, hai in casa mea
Unde-i cald si bine.

Pom de Anul Nou te fac
O, ce BUCURIE
Cu beteala-am sa te-mbrac
Si stelute o mie.

Si fetite si baieti
Batand din manute
Ne-om juca si ti-om canta
Cantece dragute.

Colinde, colinde- Mihai Eminescu

Colinde, colinde!
E vremea colindelor,
Caci gheata se-ntinde
Asemeni oglinzilor
Si tremura brazii
Miscand ramurelele,
Caci noaptea de azi-i
Cand scanteie stelele.
Se bucur' copiii,

Copiii si fetele,
De dragul Mariei
isi piaptana pletele,
De dragul Mariei
Si-a Mantuitorului
Luceste pe ceruri
O stea calatoare.

Craciunul copiilor -Octavian Goga

Dragi copii din tara asta,
Va mirati voi cum se poate,
Mos Craciun, din cer de-acolo,
Sa le stie toate, toate.

Uite cum: Va spune Badea...
Iarna'n noapte, pe zapada,
El trimite câte-un înger
La fereastra ca sa vada...

Ingerii se uita'n casa
Vad si spun, iar mosul are
Colo'n cer, la el in tinda,
Pe genunchi o carte mare.

Cu condei de-argint el scrie
Ce copil si ce purtare...
Si de-acolo stie Mosul,
Cã-i siret el, lucru mare.

De Ajunul Craciunului - Elena Farago

Toata noaptea asta, colo-n ceruri sus,
Stelele lucreaza fara de-ncetare,
Caci le-aduna-n claca steaua sfanta care
A-ndrumat pe vremuri Magii la Iisus.
Torc de zor în noaptea sfantului ajun
Câlti de nea si raze harnicele stele,
Pentru noi, copiii, torc sa faca ele,
Funia cu trepte pentru Mos Craciun.
Lunga cat e drumul din pamant la cer,
Trainica sa-i tina cosului povara,
Vor întinde-o-n noapte, nevazuta,scara
Mosului ce lupta cu-ndarjitul ger,
Ca sa ne aduca iar, de colo sus,
Pe la toti copiii darurile care
Ni le va trimite, iar, la fiecare
Sfânta si duioasa mama-a lui Iisus.

Scrisoare lui Mos Craciun - Elena Farago

Draga Mos Craciune,
Eu nu pot sa-ti scriu,
Ca sunt inca mica
Si carte nu stiu.
Dar iti scrie acuma
Sora mea, Florica,
Noi in anul asta
Nu-ti cerem nimica,
Si de poate-n traista
N-ai daruri destule,
Din ce-avem noi, uite,
Iati-le si du-le
De le da prin case
De parinti sarmani,
Sau pe-acolo unde
Sunt copii orfani.
Si, de poti, pe urma,
Tare te rugam:
Sa ne spui si noua
Unde sa catam,
Ca sa le mai ducem,
Pana vii tu, iar,
In tot anul asta
Cate un mic dar.

Fulg, de Nicolae Labis

Desfrunzit si prea batran,
Tremura de frig gorunul.
Au cazut si-ntaii fulgi
Si l-am prins din zbor pe unul.
Migalos lucrata-n fir,
Floarea mica si rotunda
S-a topit si a murit –
O minune de-o secunda.
M-am intors induiosat
Sa scriu trista ei poveste;
Despre-un fulg care-a venit
Timpuriu si nu mai este.
-Pentru ce n-ai mai ramas
In inaltul boltii tale,
De-ai venit atat de pur
Spre noroaiele din vale?
Care vant nelinistit,
Rasucindu-te cu ura,
Ti-a manat catre pamant
Prea gingasa ta faptura?
Si de vreme ce sosisi,
Pentru ce-ai dat mortii vama?
Nu puteai sa fii de-argint,
Ori de sticla, ori de scama?
Dar in vreme ce scriam
Intrebarea mea nebuna,
N-am vazut cum langa geam
Ninge-ntruna si intruna.
Iar cand ochii mi-am-naltat,
Am vazut cum prin ninsoare
Valea-ntreaga lumina
Minunat scaparatoare.